Oră imensă

Tulbură pacea doar o pasăre, un clopot...

Parcă-ar vorbi în taină cu-amurgul amândoi.

E liniştea de aur. E seara de cristale.

Candori rătăcitoare trec legănând copacii.

Şi dincolo de toate prin vis pârâul clar

printre mărgăritare spre infinit aleargă...

Singurătate! Totul e limpede şi stins...

Tulbură pacea doar o pasăre, un clopot...

Iubirea e departe... Nepăsătoare, calmă,

inima-i liberă. Nici veselă, nici tristă.

Culori, parfumuri, brize şi cântece o fură...

Parcă-ar pluti pe lacul unor simţiri imune...

Tulbură pacea doar o pasăre, un clopot...

Parcă-ai putea cu mâna s-atingi eternitatea.

Juan Ramón Jimenez