Îndrăgostiții

Două lucruri fac îndrăgostiţii în taină
Când se întâlnesc mai întâi: surâd,
Apoi se-nfioară. Surâsul curând se destramă,
Rămâne fiorul şi tot mai adânc s-aprinde sufletul lor,
Ce se deschide cu un tremur de aripi.

Dar când cade înserarea,
Noaptea se odihneşte în fiece floare, şi negru se face
Macul, şi nu dispare şi tremur, şi surâs, şi sărutul.
Şi sufletul, o, cum bate din aripi atunci,
Cum pluteşte sufletul nostru, cu aripile strânse, neliniştit,
Peste moarte.

Georg von der Vring 

Antologie © Mircea Florin Șandru