octombrie 06, 2019

Înfiere sau Ars Poetica



Fragment

Și tot acest neștiut de care nu te ascunzi
luminându-te tot mai mult.
Neștiind cât te-a pândit, luându-ți ea frica și spaima.

Jupuindu-le.

Neputința topind și păcatele.
Așchiile bucuriei în tine înfipte.

Luminându-ți înfrângerile, gărzile negre și creierul obosit,
umilința din zi.
Topind zalele sorții.
Trăind între fericire și spaimă, ales.

Arcadele firii, arcadele ei.

Ca moartea mai tânără, mai tânăr și tu!

Prin măduva inimii.
Sub cerul de cretă al verii.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu