O singură oră liberă să fiu!
Liberă și departe!
Cum cântecele nopții răsună în sfere.
Și aș vrea să mai zbor peste zile
Căutând uitarea,
Să trec peste apa neagră, căutând trandafiri albi
Sufletului meu aripă să-i dau
Și, Doamne, să nu mai știu
De amăraciunea nopților lungi
În care ochii se fac mari
în fața nevoii fără nume.
Lacrimile îmi stau pe obraji
Lacrimile din nopțile nebuniei –
Ale speranței frumoase, a amăgirii
Dorinței să-i rup lanțul
Și să beau Lumina —
O singură oră să mă uit la Lumină!
O singură oră liberă să fiu!
Ingeborg
Bachmann
Traducerea Roxana
Albu
Eu
RăspundețiȘtergereNu suport sclavia.
Eu sunt mereu eu.
Dacă vreodată ceva vrea să mă îngenuncheze,
Mai bine rup.
De vin greul soartei peste mine
Sau înstăpânirea omului,
Eu sunt aici și asa rămân,
Și rămân așa până la ultima sforțare.
Și de aceea sunt numai una.
Eu sunt mereu eu.
Dacă urc, urc sus.
Iar de cad, toată cad.
Ingeborg Bachmann
Traducerea Roxana Albu