Dar nopţile acestea, frumoaso, cum de sunt,
Atât de diafane, din cer până-n pământ?
Atât de diafane, din cer până-n pământ?
Pădurile par alge înalte-n clătinări...
Noi ne plimbăm alături pe fundul unei mări.
Noi ne plimbăm alături pe fundul unei mări.
Lucirile acestea de sus vor fi fiind
Sau astre, sau meduze prin adâncimi plutind...
Sau astre, sau meduze prin adâncimi plutind...
De-aseară se zăreşte, cu cârma spre Apus,
O luntre aurie, deasupra noastră, sus...
O luntre aurie, deasupra noastră, sus...
Aşa ne urmăreşte de-aseară, pe-amândoi:
Stă drept deasupra noastră când ne oprim şi noi!
Stă drept deasupra noastră când ne oprim şi noi!
O, poate că din luntrea ce ne ţinteşte-aşa
Într-un târziu, o scară de raze s-o lăsa,
Într-un târziu, o scară de raze s-o lăsa,
Şi dacă tu vroi-vei, ne vom sui. Apoi,
Cu luntrea aurie vom asfinţi şi noi.
Cu luntrea aurie vom asfinţi şi noi.
Eusebiu Camilar
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu