Şi vremea a trecut, de parcă nu ar fi
fost...
Pe zăgaz e cald, dar asta nu-i de-ajuns!
Pe zăgaz e cald, dar asta nu-i de-ajuns!
Tot ce se putea împlini, ca şi frunzele,
În palme-mi cădea, dar asta nu-i de-ajuns!
În palme-mi cădea, dar asta nu-i de-ajuns!
Nici răul, nici binele în zadar nu s-a
scurs,
Şi au ars luminos, dar asta nu-i de-ajuns!
Şi au ars luminos, dar asta nu-i de-ajuns!
Viaţa mă ocrotea, proteja, mă salva,
Aveam chiar şi noroc, dar asta nu-i de-ajuns!
Aveam chiar şi noroc, dar asta nu-i de-ajuns!
Frunzele ardeau pe cer, ramurile nu s-au
rupt,
Ziua e clară ca un geam, dar asta nu-i de-ajuns!
Ziua e clară ca un geam, dar asta nu-i de-ajuns!
Arseny Tarkovsky
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu