Scrum de iubiri și de crini
Prin devastate grădini
Dar pașii tăi cine să-i mai știe
Dintre spini străini amintirea lor mă-mbie
Cine pe cine-a mințit
Vina-i greu de împărțit
Și adevăr unde să mai fie
Țipăt ascuțit într-o dragoste pustie
Să vii... chiar dacă pașii ți-s mai grei
Să vii acolo unde moare marea
Să vii... chiar dacă nici măcar nu vrei
Te-aștept cu toată disperarea
Să vii... chiar dacă-i noapte-n ochii mei
Să vii acolo unde plânge zarea
Să vii... chiar dacă plouă printre zei
Și-i prea târzie chemarea
Știi, e un ciob de cuvânt
Cum și pe unde mai sunt
Dar umbra ta cine s-o mai știe
Risipită-n vânt ca un fir de păpădie
Și tăcerea din cer
Numai răbdare să-ți cer
Când s-a umbrit zarea străvezie
Și se-așterne ger peste dragoste pustie
Prin devastate grădini
Dar pașii tăi cine să-i mai știe
Dintre spini străini amintirea lor mă-mbie
Cine pe cine-a mințit
Vina-i greu de împărțit
Și adevăr unde să mai fie
Țipăt ascuțit într-o dragoste pustie
Să vii... chiar dacă pașii ți-s mai grei
Să vii acolo unde moare marea
Să vii... chiar dacă nici măcar nu vrei
Te-aștept cu toată disperarea
Să vii... chiar dacă-i noapte-n ochii mei
Să vii acolo unde plânge zarea
Să vii... chiar dacă plouă printre zei
Și-i prea târzie chemarea
Știi, e un ciob de cuvânt
Cum și pe unde mai sunt
Dar umbra ta cine s-o mai știe
Risipită-n vânt ca un fir de păpădie
Și tăcerea din cer
Numai răbdare să-ți cer
Când s-a umbrit zarea străvezie
Și se-așterne ger peste dragoste pustie
George Țărnea
Reflex 13
RăspundețiȘtergereÎn ochii tăi mă vindec
şi mă scald,
Ne ţinem, unul altuia,
de cald
Sau noaptea, poate,
numai de urât...
Eu nu te-ntreb
de unde-ai coborât,
Tu nu mă-ntrebi cât stau
şi unde plec...
Şi, uite-aşa, trec zilele,
cum trec,
Şi, uite-aşa, vin nopţile
cum vin,
Dar dacă încă vreau să te mai ţin,
Din când în când, visând,
pe braţul meu,
O altă zi se va-ntâmpla mereu
Şi-o altă noapte se va-ntoarce-n noi,
Să ne convingă, totuşi, pe-amândoi,
Cât de frumos e cerul şi de-nalt
Privit, prin somn, cu ochii celuilalt
George Țărnea
Scrisoare de bun rămas
RăspundețiȘtergereIubito, câtă lume între noi
Numărători de ploi din doi în doi
Şi dintr-un ochi de dor necunoscut,
Câte zăpezi pe buze ne-au crescut...
Ascultă-mă şi lasă-mă să strig
Mi-e frică de-ntuneric şi de frig
Şi nu mai vreau să ştiu până la sfârşit
Cine-a iubit frumos, cine-a greşit
Cine-a făcut spre noapte primul pas
Cine-a plecat din joc, cine-a rămas
Cine şi-a smuls pereţii rând pe rând
Cine s-a-ntors mereu cu ziua-n gând
Cine a pierdut şi cine a câştigat
De toate înlănţuit sau dezlegat
Cine-a crezut mai mult în celălalt
Sub cerul prea străin şi prea înalt
Când am să uit cum sună glasul tău,
Decât tăcerea, ce-mi va fi mai rău
Şi cum să pot sub stele înnopta
Când nu mai simt ce-nseamnă umbra ta?
Numărători de ploi din doi în doi
Iubito, câtă lume între noi.
George Țărnea
https://www.youtube.com/watch?v=OTpHJQGiIxI
RăspundețiȘtergere