Mereu am visat să iubesc o femeie
care sîngerează pe stradă. O literată
cinefilă şi melomană, cu inima pulsînd
pe ritmuri
de Mozart, cu sincope din Dante.
O femeie lovită de grindină pe străzile
fără durere,
bătută de prunci cu mînuţele lor
caraghioase,
renumită pentru tăcerile ei din care
stoarce
frică şi somn.
Aşa am ajuns, de cîteva toamne, să te
iubesc pe tine,
care sîngerezi cu sîngele meu.
Adrian Suciu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu