Am încercat să evadez din dragostea ta
Dar nu am putut
Pentru că tu știi să iubești frumos
Nu doar așa…
Ai o inima de balenă
La balene inima creste întruna
Și tu ai o așa inimă
O inima mai mare decât tine însuti
Am tot încercat să fug
Dar nu am putut
Cineva mi a spus
Că am o sămânță mica în mine
Și tu ai plantat-o
Ai săpat în mine și ai pus-o acolo
Ai avut grija de ea
Mai era puțin și înmugurea
Dar tu ai ucis-o în cele din urmă
Între mine și speranță este așa:
Seara când gătesc în bucătărie
Aud cum trec mașini pe stradă
Farurile lor îmi luminează fața până când nu mai văd
Nu ești tu
Uneori e foarte frig seara
Tremur încercând să te zăresc
Ca într-un vis te văd parcă venind înspre mine…
Aștept întruna…
Nu mi-a rămas decât speranța
Că vei veni
Dacă pleci…
Am să îmi pierd și ultima speranță
Nu mă lăsa să pierd speranța asta
Octavian Dănilă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu