Ce faci tu?

Ce faci tu? de-atâta vreme
N-am mai rătăcit prin crânguri
N-a-ncercat să te mai cheme
Dorul ca să fim iar singuri?....

Haide, fii copil cuminte
N-aștepta să vin la tine
Să te fac cu rugăminte
Să pricepi ce este bine.

De-ai ști tu ce farmec dulce
E sub teiul singuratic!...
Vino, crângu-o să ne culce
Pe-al lui pat de flori, sălbatic.

Și-ochii tăi ca doi luceferi
Să-i lumine ca-n trecut.
Să te văd cum o să-i aperi, 
Dacă-oi vrea să ți-i sărut.

Pe poteca înfundată
Iarba deasă să ne-ascunză
S-ascultăm ca și-altadată
Freamătul duios de frunză.

Și privind cum de povară
Teiul floarea-ncepe-a-ți cerne
Să-nvățăm pe din afară
Cântul dragostei eterne.

Ion Minulescu