Așa cum ești

Aşa cum eşti, tăcută şi blândă,
Cu ochii tăi mari în care mă pierd,
Ca într-o câmpie verde şi foşnitoare.
Aşa cum eşti, tăcută şi friguroasă,
Stând la fereastră şi privindu-mă
Cum mă îndepărtez, cum dispar în apele zilei.
Aşa cum eşti, acum şi pururea
Cea mai frumoasă. Printre maşinării,
În magma acestui veac,
În strălucirea pleoapelor mele.
Aşa cum eşti, tăcută şi singură,
Doar respiraţia ta o aud, ca de pe munte
Şi ca de dincolo de tăcere.
În furia curentului, în cataractă exist,
În vidul torenţial care arde fierul şi piatra
Eu doar pe tine te am
Şi doar pe tine te ştiu,
Aşa cum eşti, tăcută şi luminoasă.

Mircea Florin Șandru