leana bădălana

Cercul Poeților Apăruți (5)

prima dată

am văzut o puţă de femeie
pe valea vezii la deal dincoace de piteşti
eram mic
abia ajungeam la gaura cheii

ţin minte
toţi copiii din sat ieşeam buluc la poartă
de câteva ori pe an
mai ales iarna
când leana umplea goală toată uliţa

linie şi punct

deopotrivă
cerc de abanos

cu marginile ruginite
sălta

între buric şi cărare o stea neagră umedă mică
sub un pântec lăptos

pe un cer fără soare

era iarnă
leana bădălana frumoasa nebună din capu’ satului
cânta şi juca în pielea goală pe uliţă

mergea aşa oarecum în zig-zag

alergând prin zăpadă
de o parte şi de alta a drumului alb
ca o pasăre de foc deasupra vederii noastre
iar în urmă agale

cu un cojoc în mână venea biata florica săraca

ştia
leana bădălana nu trecea niciodată de troiţă
acolo

se aşeza un timp în genunchi

după care se ridica ușor liniştită
şi pornea la pas cu cojocul pe umeri spre casă

când au venit tovarăşii
să iscălească pentru livadă şi păduricea de plopi
era după crăciun
mărin şi florica tocmai în ziua aceea tăiaseră porcul
au scos pe masă murăturile ţuica vinul

şi carne prăjită

creştineşte
dar nu au semnat

acela a fost începutul

pe mărin şi florica i-au bătut măr toată noaptea
i-au legat fedeleş jos la talpa casei în beci
şi pe rând
toţi

beţi turtă
au prins-o pe leana

florica

i-a îngrijit cum a ştiut ea mai bine
nea mărin

a zăcut o vreme la pat şi a murit repede

în primăvară
leana bădălana

nu a mai vorbit de-atunci cu nimeni
a început

uşor

uşor

să cânte!..

Petruț Pârvescu