Privesc această seară pe care am pierdut-o

Privesc această seară pe care am pierdut-o,
această seară pură şi strălucitoare,
în care nu mai pot locui.
Dar dintr-odată, pe neştiute,
m-a ajuns respiraţia ei delirantă.
Şi m-am văzut alergând peste câmpia
plină de margarete din Imperial
pe sub plopi şi eucalipţi.
Privesc aceasă seară pe care am pierdut-o,
când furam fructe din grădinile vecinilor,
aruncam cu pietre în cer
sau ne culcam în grâul înfrăţit.

Şi era o seară ca aceasta.

Omar Lara 

Antologie © Mircea Florin Șandru