Trupul tău pare mai uşor
Decât înaripatele fructe ale platanului,
Te ţin în braţe şi păşesc pe colina întomnată
Îmbrăcată în palidele culori ale nisipului.
O frunză galbenă arde cu totul,
Cenuşa ei se dizolvă şi dispare,
Ca evanescentele baloane de săpun.
Un pom pe pajişte, o fântână de piatră,
Tremurătoarele umbre ale crenguţelor de măceş,
O goarnă sunând pe versantul celălalt,
O tinichea albastră. Şi gura ta mirosind a fragi,
Şi ochii tăi mai strălucitori decât strălucirea.
Mircea Florin Șandru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu