Uitatul pe fereastră
a devenit un tic,
Toată lumea se uită pe fereastră.
Citește, spală, iubește, moare
Și din când în când dă fuga
Și se uită pe fereastră.
Ce vreți să vedeți?
După cine priviți?
Luați-vă gândul, cine a fost de venit a venit,
Cine a fost de plecat a plecat,
Ce a fost de trecut prin dreptul vostru a trecut.
Lăsați perdelele,
Trageți obloanele
Și mai luați-vă o dată tensiunea.
După ce a văzut totul – ploi, războaie,
Soare, cârtițe, evenimente,
Repetate mereu aidoma,
Omenirea nu cred că mai dorește serios
Să mai vadă ceva.
Totuși uite-o lipită de ferestre,
În ochi cu un gol.
Se afișează postările cu eticheta soare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta soare. Afișați toate postările
noiembrie 24, 2020
Atavism
mai 06, 2020
Întrebări
Din pom de
mai răsari
un cer hrănit de lacrimi
un cer hrănit de lacrimi
noi furtuni
deodată
aud cum
ard
de atâtea patimi
de atâtea patimi
se zguduie
de ploaie iar
scâncesc
și simt ce simte ea
dar cine s-o audă?
și simt ce simte ea
dar cine s-o audă?
Te întreb
de unde vine?...
sau vorbește-mi despre tine
sau vorbește-mi despre tine
uitându-te
la soare
Eli
Gîlcescu
Abonați-vă la:
Postări (Atom)