Aud o oaste atacînd pămîntul dinspre mare.
Tunet de cai prin ape. Ei calcă spuma în picioare.
Provocatori, prin valuri, căruțașii-n negre zale,
Biciuri își fîlfîie, disprețuind hauri și frîne
Ostașii-și strigă-n noapte chiotul de bătălie.
În somn eu gem, subt rîsul lor din depărtare.
Noaptea din vis ei mi-o despică. Ce văpaie orbitoare!
Lovită, inima, lovită, se preface-n nicovală.
Își scutură-n triumf ostașii părul verde.
Din mare ies, gonind, pe țărmul fără nume.
Vai mie, disperare așa fără de-un strop de-nțelepciune?
Dragostea mea, dragostea mea, de ce m-ai părăsit?
Traducerea Lucian Blaga
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu