mai 14, 2020

În mâinile mele



în mâinile mele privirea ta-i un glonte-nforit
uimirea ta goală de mine e-n mâinile mele
un hambar de liniște deschide-închide tacit
tăcerea ca un poem de iubire cu tente rebele

în mâinile mele rostirea-nserării învață să curgă
golește venele fricii pleoapa ta devine un trup
dansează pe un jar fantomatic rostește o rugă
căruntă libertatea e-o ticăloasă foame de lup

acustica durerii și-ascunde-n lacrimi glasul
tăcerea ta-i ecoul ce-a putrezit în șoapte
în mâinile mele a ars de libertate orașul
s-a spart întunericul în mâinle mele e noapte

o hartă a tăcerilor tale e ticsită la colțuri cu haos
sunt cicatrice nepământene a lacrimii venite din laos

Gheorghe Vidican
Oradea, 14.05.2020

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu