Aproape de aproape

Aproape de aproape în rădăcina asta
ceva se străduie să redevină

iar noi rămânem să ne întrebăm dacă să trecem cu vederea blândeţea lui nimicitoare

urmează o rostogolire şi poate o zguduită claritate
care falsifică şi uită

atunci cu greu mai recunoaştem graţia electrică a vechilor bărbaţi
pe care îi văzusem mai demult cum îşi cărau cămăşile coclite
prin mlaştina care îi dogorea
şi se plantau cu braţele în cruce cu un condor pe fiecare umăr
bărbaţii care vroiau să moară şi îşi zdrobeau şi oasele ca mama mamei lor
şi ies în ploaie să-mi dezleg frânghia de care sunt legat

Gellu Naum