Amintirea Paradisului

Când eram mai tânar și la trup curat, 

într-o noapte, floarea mea, eu te-am visat.
înfloreai fără păcat într-un pom adevarat
când eram mai tânăr și la trup curat!

! nu știam că ești femeie – eu bărbat
lânga tine cu sfială m-am culcat
și dormind eu am visat, tu visând ai lacrimat
când eram mai tânăr și la trup curat!

! e pierdută noaptea aceea de acum,
carnea noastră doar mai știe-al ei parfum,
poamele ce-n pomi azi stau, gustul cărnii tale-l au,
și cad toate (mâine) putrede pe drum!

! fă-l să fie, Doamne Sfinte, numai om
pe acel care ne-a ispitit sub pom
și când pomul flori va da, fă să-i cadă carnea grea
cum cădea-va după cântec mâna mea!

Cezar Ivănescu