Se afișează postările cu eticheta George Țărnea. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta George Țărnea. Afișați toate postările

noiembrie 11, 2020

Declanșatorul de plăceri

 Reflex 13

 

În ochii tăi mă vindec

și mă sclad,

Ne ținem, unul altuia,

de cald

Sau noaptea, poate,

numai de urât...

Eu nu te-ntreb

de unde-ai coborât,

Tu nu mă-ntrebi cât stau

și unde plec...

Si, uite-asa, trec zilele,

cum trec,

Și, uite-așa, vin nopțile

cum vin,

Dar dacă încă vreau să te mai țin,

Din când în când, visând,

pe brațul meu,

O altă zi se va-ntampla mereu

Și-o altă noapte se va-ntoarce-n noi,

Să ne convingă, totuși, pe-amândoi,

Cât de frumos e cerul și de-nalt

Privit, prin somn, cu ochii celuilalt.

 

Reflex 108

 

Prea repede uitam ce-aveam în gând,

Sub apăsarea vorbelor de rând!

Nici nu mă strigi de tot, nici nu mă lași...

E-atâta ezitare între pași.

Prea repede uităm ce-aveam de spus -

Un zbor în minus, o cădere în plus...

La tine-i vară și la mine-i frig,

Nici nu te las de tot, nici nu te strig.

 

Reflex 109

 

Mai pune-o vorba bună, dacă vrei,

Pentru aceasta vară, pe la zei,

Să nu ne-o ia de tot sau prea curând!

Și, dacă ne iubim de-o vreme-n gând,

Mult mai solar, mai tandru, mai frumos

Decât am face-o, tăvăliți pe jos,

Prin iarba obsesivei despuieri;

Învață să spui mâine în loc de ieri,

Acoperindu-ți brațele cu flori

Și, mai ales, să nu-ndrăznești să mori!


George Țărnea

ianuarie 11, 2020

Povești la gura sobei


Nopţile de iarnă cu flori reci la ferestre
ni le-amintim prin vreme în haine de poveste:
Poveşti la gura sobei topind în iarna grea
zăpada de pe inimi, tristeţea mea şi-a ta...

Florile din geamuri sclipesc fără de viaţă
şi mult prea des pe buze cuvintele ne-ngheaţă
Poveşti la gura sobei – doar ele, rând pe rând,
mai pot să ne aducă o primăvară-n gând....

Nopţile sunt oarbe, e frig şi ne doare
şi aşteptăm să cadă o lacrimă din soare.
Poveşti la gura sobei – doar ele, rând pe rând,
mai pot să ne aducă o primăvară-n gând....

Nopţile sunt oarbe, e frig şi ne doare
şi aşteptăm să cadă o lacrimă din soare.
Poveşti la gura sobei  – purtând speranţa lor
mai cheamă primăvara când obosim de dor

George Tarnea