noiembrie 27, 2021

Un poem orfan

Aș fi putut să uit cât de mult

mi-au sângerat mâinile

când o priponeam din loc în loc

lângă iarba crudă

scuturată de rouă

chiar dacă n-o vezi

i-am rupt legăturile

ca și cum aș trezi-o

în zori

să netezesc de stricăciuni grădina

chiar

dacă aș fi știut ce știu abia acum

de ce era cea mai tare

dar și cea mai slabă din lume


Eli Gîlcescu


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu