Aș fi vrut să-ți mătur casa

Aș fi vrut să-ți mătur casa,

Să fac curăţenie în inima ta, prietene,
Să te sfătuiesc de bine:
Cum trebuie să te porţi cu ziua de mâine,
Când amândoi vom mirosi
A flori de liliac.

Să vorbim despre vreme,
Reţete existenţiale,
Despre câtă vanilie se pune, la bătrâneţe,
În crema emoţiei,
Câţi metri cubi de adevăr consumă un poem
Sau o viaţă,
Cu un cer plin de stele,
Dintre care nici una
Căzătoare!

Aş fi vrut să-ţi mătur casa,
Dar m-am luat cu altele,
Ocazii perfecte de alienare,
Când îngerul „îţi ţine de şase”,
Iar tu le furi altora păcatele,
Cum ai fura cireşele coapte.

Ana Ardeleanu