Fără frumuseţea ta, frumuseţea
lumii e scrum şi cenuşă,
Fără braţele tale, braţul
oricui e pentru mine laţ de spânzurătoare.
Trăiesc numai ca să măsor, în
fiece clipă, neîndurarea morţii.
Fără ochii tăi, ochii mei nu
văd decît întuneric,
Nimic nu mai are glas, stinsă
e orice lumină.
Ce grea e moartea într-un
univers care el însuşi moare.
Fără numele tău, numele meu
numeşte neantul,
Vânăt urcă din adânc valul
mării, urlându-şi disperarea.
Fără frumuseţea ta, frumuseţea
lumii e scrum şi cenuşă.
Geo Bogza
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu