1.
mai multă credință în vorbele unui mare poet
după o explozie de imprecații și blasfemii împotriva
dragostei, purității și a lui dumnezeu, pentru că a spus
magnific, tautologic și divin, vorba poate e aprocrifă,
„dumnezeu este dumnezeu, în numele lui dumnezeu!”
și nu mai este nimic de adăugat, el a spus totul, s-a mîntuit…
2.
mai multă credință decît în vorbele corbilor înzorzonați în aur,
negustori hapsîni ai harului, vînzători de indulgențe,
cu burdihanele strînse în centuri bătute în pietre prețioase
și fețele puhave care absorb lumina precum bureții scîrboși
toate zoaiele și murdăriile acestei lumi agonizînd sub lună…
3.
nicicînd n-aș intra în regimentele lor spurcate, le ocolesc
cu groază, mă cutremur de o neobosită oroare,
nicicînd nu voi croncăni cu ei, nu voi urla cu lupii negri…
Coda
aș vrea ca marele poet să mă accepte în preajma sa,
nu am talentul, nu am puterea blasfemiei, dar pot,
asta chiar pot, pot rosti sonor și clar, cu voce vibrantă
„dumnezeu e dumnezeu, în numele lui dumnezeu!”
chiar dacă dumnezeul meu nu ar fi nicăieri de găsit…
Liviu Antonesei
21 August 2024, în Iași
