Se afișează postările cu eticheta Medeea Kahidze. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Medeea Kahidze. Afișați toate postările

decembrie 11, 2018

Când iubesc

CRINI ÎN CENUŞA ZILEI ©
– lirică feminină românească şi universală –

Când inima mi-e plină de iubire
Ca mine nimeni nu e fericită –
Aud atunci chiar iarba cum palpită,
Oricare şoaptă-a ei mi-e înţeleasă,
Stăpâna lumii parc-aş fi din fire
Când inima mi-e plină de iubire.
Ca lumea toată-atuncea sunt bogată,
De la oceane până la pâraie,
Rămân o fetişcană – vâlvătaie
Mă aprind ca un chibrit fără-a mă stinge –
Cântările cele mai dulci deodată
Că sunt aşa bogată mă arată.
Oricare taină-atunci o pot pătrunde,
Tristeţile mă ocolesc cu toate,
Spre seară ochiu-mi vesel îmbătat e –
Când e aşa iubită fetişcana,
Atunci mă rog cum ştiu eu pentru viaţă,
Căci mă iubesc toţi oamenii de-oriunde.
Iar el când mă priveşte cu iubire
M-aş zbate ca un clopot cu putere,
Aş vrea să scot doar sunete de miere
În zori prin ceru-atâta de albastru...
Zâmbesc şi râd. Şi râd de fericire
Când inima mi-e plină de iubire.
Lumina-mi, nimănui de nu-i e dragă,
Spre suflet mi se lasă o tăcere –
Se-apleacă-atuncea florile-n durere
Şi-n chinuri munţii umeri-şi coboară...
N-am bucuria soarelui întreagă
Când n-am în inimă o fiinţă dragă.
Medeea Kahidze 
[URSS, Republica Georgia, n. 1933] – Când iubesc, din volumul „Antologia poeziei gruzine (sec.XII-sec.XX)”, Editura Minerva, BPT, 1974, antologie, traducere şi note de Dumitru M. Ion, prefaţă de Marcel Petrişor; eseu despre poezia gruzină de Ghiorghi Ţiţişvili.