Prin fereastră, porumbeii răsuceau cerul gri,
mişcau crengile ulmilor.
în lumina palidă, acoperişurile semănau
cu nişte dealuri înrourate.
vârtejul i-a apropiat de mine sau eu
ieşisem cu totul prin geam.
le-am simţit respiraţia lină,
bătaia aripilor.
vedeam detaliile coloraturii,
fiecare milimetru al penajului.
ea sta într-un colţ al camerei
şi mă privea zâmbind.
Silviu Gongonea
http://www.revistaramuri.ro/index.php?id=2984&editie=103&autor=de%20Silviu%20Gongonea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu