aceste treceri dincolo de ieri

absențe

țărmuri. nisipuri.

apa şi largul.

vara din soare.

vântul pribeagul.

despletitele valuri.

seri. căi lactee,

lipseşte fata

acum femeie.

lipseşte preasfânta

beţie. risipa.

lipseşte înaltul

chemării. aripa.

nimeni nu ştie

ce vine. ce trece

în verile astea

grăbite să plece.

câtul cât

cât eşti mersul

de pe drum,

cât din ieri

cât din acum?

cât mai eşti

pentru a fi,

cât eşti noapte

cât eşti zi?

cât de cer

cât de pământ,

din tăcere

cât cuvânt?

cât din paşii

fără urmă,

cât doar tu

din marea turmă?

*** 

nimic ca vara

acest acum în loc de niciodată.

un acest azi mai mult

decât un ieri.

în mâine o să coborâm

tot singuri

printre străine umbre şi tăceri.

dar azi suntem aici.

dar suntem încă

aşa cum am mai fost cândva

în alt acum.

doar paşi-s mai înceţi

azi peste treceri

şi mai străini

cei întâlniţi pe drum.

acest puţin mai mult

decât nimicul.

aceste treceri dincolo de ieri.

nimic ca vara

hoinărind pe şesuri.

ca adierea vântului prin meri.

(ultimul poem e din volumul postum şi postume. ultima redută)

Ion Dumbravă