― Poftim, acesta este plânsul meu...
Iar el l-ar cerceta, l-ar asculta,
Pământul lui din piept s-ar face greu,
Poate că mâinile l-ar încurca,
Și eu...
Dar toate alunecă, uite!
Geamuri cu sclipete scurte se închid
Un copil fuge și trage
O linie lungă pe zid
Adi Cuşin
Gând
RăspundețiȘtergereDe-ar ramâne din mine o carte subțire,
Pulbere gri în coperți de răcoare,
Nările câinelui tău s-o respire,
Umbra din sufletul tău s-o măsoare.
Tu să te miri de-așa simple cuvinte
Ce ți se urcă pe mâini în tăcere,
Sfânt să le-atingi de obrazul fierbinte
Până ce noaptea-napoi ți le cere.
Eu m-am culcat într-o pagină albă.
Trist, întunericul se urcă în cești.
Îndată n-o să se mai vadă nimica…
Tu la ce te gândești?
Adi Cușin