Niciodată

Trei zile i-au trebuit muzelor să aducă acest scurt poem și 

nici măcar nu este sigur că titlul e cel mai potrivit... 

Pe scurt, este chiar despre virtute și vârtute. 

Sau cum să rămâi același om o viață. 

Asta necesită o disciplină pe care mulți nu o au. 
 
Odinioară, acum, niciodată
 
niciodată n-am spus asta niciodată nu voi spune
sînt un alt om sînt cu totul un alt om oricîte surprize
am oferit lumii din jur în această viață și oricîte mi-am
oferit mie odată cu trecerea anilor în tumultul șoptit
nu nu am rostit asta și nu o voi pronunța niciodată
în mod esențial am rămas același de bună seamă
nu de la nașterea în trup de la nașterea în minte
nașterea adevărată fără să fi fost atins de micile
și de marile schimbări am păstrat chipul eului
primordial pe care nu l-a atins nu-l va putea atinge
nici o întîmplare nici un accident restul nu e tăcere
restul este cea mai adîncă muțenie… Amin!
 
Liviu Antonesei
19 – 21 Iunie 2026, în Iași

* * *

Alin Cucuruzan 

... Nu îl cunosc pe cel

ce îmi visează visele

și nici nu ştiu

câtă tristeţe se ascunde

în spatele oglinzii...

... În jurul meu

tăcerea are altă culoare.

Definiția strigătului

Ți-aș spune ceva,
despre noi,
despre zăpada de-afară,
despre dragostea mea.
Ți-aș spune ceva,
orice,
numai să nu crească iarba tăcerii între noi.
Ți-aș spune ceva,
ce-ai știut,
sau ce știu,
dar a-nceput să crească iarba tăcerii între noi
și s-au rătăcit sunetele din cuvântul târziu.

Octavian Paler