Tânăr și singur eram

Se cutremurau grinzi și țâțâni;
Pe scripeți cu roți
De guri și de mâini
Înălțăm aplauze-urale,
În urechea acelui veac...
Nu era nimeni în strană
Alături de care să tac.

Doamne!
..Și tânăr și singur eram,
Ca o rană.

Ștefan Radof