C. P. A. – Dorin Popa
abia cînd te-ai îndrăgostit de
altul,
am putut să-ți admir puterea și chiar
să îmi amintesc minunata-ți voință
de la începuturile
relației noastre,
de care atunci nu eram
conștient
abia cînd de altul te-ai
îndrăgostit,
s-a deschis cerul și am zărit limpede
sentimentele mele dulci și
sărate,
incomode, timid
deghizate, lila,
care, înainte, mă vizitau în
treacăt,
cețos, confuz,
prea amestecate…
pînă atunci,
nu am știut că te pot dori atît de mult
și nici că despărțirea îmi va
aduce
un munte de bucurie greu de
urcat
nu-mi iubesc
lașitățile și am vrut
să pun cu adevărat degetul pe rană,
dar era chiar bucurie curată,
simplă,
lîngă plînsul mocnit al bărbatului învins,
bucuria desfacerii din
îmbrățișarea
plăcută, dar
previzibilă, casnică,
garnisită mereu cu
gelozii mărunte
mult stînjenitoare
în doar câteva luni lungi,
am scăpat de
orgolii și de aoleu,
în fiecare zi, mă
vindecam vizibil,
în fiecare zi, suportam stoic
valurile
din adîncuri, doar bănuite pînă atunci,
și-n fiecare zi hăul sufletesc
înainta
într-o uimire care nici azi nu
pleacă,
nu mai pleacă!
atunci, te-am iertat cu totul,
ba chiar și pe
mine mă iertasem
într-o vreme,
dar astăzi, nu știu de ce,
nu te mai pot ierta
și de 10 ani
să-ți mai vorbesc nu pot!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu