C. P. A. – Silviu Gongonea
Confruntările cu Pufy nu duc nicăieri
confruntările nu duc nicăieri în general
frica femeile facturile
cei trei F
legendarele sentimente
infracționalitatea pisicească dis de dimineață
confruntările nu duc nicăieri în general
frica femeile facturile
cei trei F
legendarele sentimente
infracționalitatea pisicească dis de dimineață
limbajul meu de monkey drunk
îl lasă indiferent
când îl cert nu mai e curtenitor
aleargă ca un nebun cu limba scoasă
aduce plecăciuni canine
face eschive
rulează latră
toacă spaimele
dă inimii noastre sens
La prima lectură, poemul funcționează ca un cadru în mișcare continuă, cu tăieturi scurte, nervoase, aproape de montajul de clip. Aliterarea celor trei F nu e ornament, ci motor ritmic, iar „infracționalitatea pisicească” aduce un umor grav, foarte al epocii — frica domesticită, dar niciodată anulată.
RăspundețiȘtergere„Monkey drunk” e o mască reușită: limbajul se clatină controlat, între joacă și panică, iar finalul surprinde prin această inversare — haosul care „dă inimii noastre sens”. Un poem-spectacol, da, dar unul inteligent, lucid, care știe exact când să se oprească.