Măi, suflete al meu,
Într-o bună zi,
ai să lași oasele deoparte și toată carnea asta,
care va îmblânzi viermii pământului,
și ai să iei cu tine
o mână de cuvinte,
două, trei cântece cu piele cu tot
și dragostea mea laolaltă.
ai să le lași la Dumnezeu,
măcar, pentru treizeci de greșeli iertate, fiecăruia de peste viață,
ca să-i bucure pe Oameni
și să-i lase în rugăciunile împlinite cu pâinea Lor cea de toate zilele,
să moștenească și Ei,
Pământul și Biserici mai bune.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu