Marea
şi cerul se răstigniseră în trupul meu întins peste valuri.
Îmi lipseai.
Ţi-am strigat
sufletul până când ochii tăi veniră să mă soarbă.
Atunci ţi-am
arătat cum zbor cu aripile-n mare,
cu
aripile-ntinse, cu pleoapele închise, m-am înălţat în lungi vârtejuri înspre
soare
până când
ochii tăi m-au înghiţit cu totul.
Acum ar trebui
să mă vezi oriunde priveşti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu