n-am venit să stau, am venit să plec
eu stau numai în mers
rareori cumpăr, nu-mi place să vând
sălașul meu sec
e plin cu de toate, ca un vers
care nu se mai termină, ca o cină
de taină pierdută... Nu ram Nu rădăcină –
o plămadă, un aluat, un gând
care mă precede și mă urmează
din munții voștri am făcut o singurătate
mai deasă ca pănura, mai deasă
ca singurătatea
Ion Caraion
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu