Arsura

Trupul meu întreg este o lumânare

Dar eu sunt flacără într-un cer străveziu

Ca păsările, mort

Voi cântări mai greu decât viu

Ochiul arzând se hrăneşte din ceară

Şi face un strop de rouă fierbinte

Odată am ştiut să zbor, odată

Dovadă n-am dar îmi aduc aminte.

Trupul meu întreg este lumânare

După ce se va fi scurs toată în ţărână

Şi flacăra se va topi în albastru

Veţi mai simţi o arsură pe mână.

Adrian Popescu