Trebuie să prind lumea într-o floare
În caliciul unei flori, în adâncurile unui caliciu,
În ovalul adâncurilor,
În caliciul unei flori, în adâncurile unui caliciu,
În ovalul adâncurilor,
Trebuie sî prind tăcerea într-un sunet,
În șoapta unui sunet, în nașterea unei șoapte,
Între grăunțele unui cântec.
În șoapta unui sunet, în nașterea unei șoapte,
Între grăunțele unui cântec.
Trebuie să prind pământul într-un gând,
Lumina gândului în pământ,
În carnea gândului, în izvoarele pământului,
Ceea ce-i unic în dragoste.
Lumina gândului în pământ,
În carnea gândului, în izvoarele pământului,
Ceea ce-i unic în dragoste.
Erik Van Ruysbeek
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu