august 27, 2017

e a nu știu câta noapte în care nu pot să dorm

citesc
fumez
monitorul pc-ului pâlpâie intermitent din vina alimentatorul chinezesc de proastă calitate 
(originalul "s-a ars" & era să ard odată cu el)
e liniște
după miezul nopții numai cățeii cu covrigi în coadă mai aleargă de colo-colo pe străzi
hăituindu-i pe boschetarii care întind mâini fantomatice spre cer
luna pare un bănuț de aramă iar ei vor să-l aibă cu orice preț
să-și cumpere un ultim pahar de vodkă
de mâine se vor lăsa
de viață
iar câinii cu botul pe labe vor chelălăi noaptea la luna care se aseamănă tot mai mult cu un bănuț așezat pe pleoapele unui mort
aș vrea să pot să adorm
să te visez
dar beau & fumez
și în liniștea absolută care mă strangulează precum un piton
aud țipătul rațelor sălbatice care străbat orașul în zborul spre țările calde
ai plecat odată cu ele
departe de mâinile mele iernatic de reci
(în podul palmelor mi se așează fluturi de noapte)
nu pot să dorm
privesc luna
care se apropie tot mai mult
îi simt greutatea
pe pleoape

Marcel Vișa, Facebook

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu