C. P. A. – Elena Bălășanu
în oase
ni se încredințează
parșivă
ca și cum am avea
nevoie de ea
ne suflă în ceafă
ne descheie la haină
ne mângâie
în locul în care
ar trebui să fie
inima
firicele interminabile
de lumină
pe care le urmăm
asemeni unei molii rătăcite
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu