iunie 18, 2017

Departe

Aș vrea să povestesc amintirea aceea...
Dar iată că aproape nimic n-a mai rămas,
s-a șters
în anii fragezi ai tinereții mele pierdută zace, departe.
O piele ce făcută părea din iasomie...
Noaptea aceea de august... de august să fi fost?...
Abia-mi amintesc ochii; albaștri erau parcă...
Ah! da, erau albaștri, albastru de safir.

Konstantinos Kavafis

3 comentarii:

  1. Regele Demetrios

    „Nu ca un rege, ci ca un actor, el a înlocuit cu hlamida sură pe cea tragică şi a ieşit, neobservat.“ Plutarh, Viaţa lui Demetrios

    Când macedonenii l-au părăsit,
    dovedind că îl preferă pe Pirus,
    regele Demetrios (mare
    îi era sufletul) câtuşi de puţin – aşa s-a spus –
    nu s-a comportat ca un rege. S-a dus
    şi şi-a scos îmbrăcămintea de aur
    şi şi-a smuls din picioare încălţările
    de porfiră. Cu haine de rând
    s-a îmbrăcat în grabă şi a plecat.
    Procedând ca un actor
    ce, o dată reprezentaţia terminată
    își schimbă costumul și dispare.

    Konstantinos Kavafis

    RăspundețiȘtergere
  2. Teme-te de măriri, o, suflete al meu!
    Cât despre-ambiţii, de nu le poţi învinge,
    cu şovăire şi prudenţă cată
    să ţi le împaci. Cu cât eşti mai în frunte,
    cu-atât mai temător şi atent să fii.

    Iar când, în fine, suit pe culmi, Cezar vei deveni,
    când vei obţine aura unui om vestit,
    atuncea, mai cu seamă, ai grijă, când pe stradă
    umbli, atotputernic, de curteni însoţit...

    Konstantinos Kavafis

    RăspundețiȘtergere
  3. Splendidă selecție din Kavafis care mi-au mers în inimă, fapt ce dovedește că avem afectivități elective, adevărată și rară bucurie. Admirație pentru delicatețea sensibilității poetice discrete! Toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere