iulie 21, 2025

Evadare din ashran

mi-a spus că o dată la 10 luni
merge într-un ashran
am ciulit urechea
ca un berbec
fiindcă am înțeles astrahan
și-am întrebat
unde?
nu i s-a părut ciudat
că la vârsta mea
habar n-aveam ce-nseamnă
mi-a explicat atât de calm
cu atât de multe detalii
cu paranteze peste paranteze
încât
la un moment dat
a intrat în transă și brusc
a-nceput să leviteze
nu mint și nu exagerez
s-a ridicat cam de-un deget de la podea
stătea neclintită în lotus
când
dintr-odată
ochii i s-au dat peste cap
am privit-o îngrozit
apoi i-am tras o palmă
ca un țăran
pentru care singurul loc
de împăcare cu sine
e moartea

Robert Șerban

Nici durere, nici întristare

nu vorbesc despre cei dispăruți în misterioasa călătorie,
dar cînd îți vezi tot mai rar prietenii e semn că ei văd ceva,
ceva care se apropie, iar tu nu poți vedea odată cu ei, vizionarii,
e un semn de grijă, o teamă de a nu se da de gol, e poate
semnul cel mai sigur al prieteniei pe care încă ți-o poartă...
și nu durerea ar trebui să o simți ci recunoștință veșnică –
după cîtă eternitate mai porți în săracele tale bagaje...

Liviu Antonesei

9 Mai 2025, în Iași

http://www.revista-alternante.de/html/liviu_antonesei.html

http://www.revista-alternante.de/Christian_W._Schenk.pdf

Poeme

 

      http://www.revista-alternante.de/html/vasile_gogea.html                            

                                  

   VASILE GOGEA
     

Bătrînul poet

al vechiului burg

se plimbă

uneori, seara

sprijinit într-un vers

din primul lui poem

ca într-un baston

invizibil.


*

Poemul – ca o fîntînă fără ciutură…

Poemul acesta

pe care-l visez tot mai des

în ultimul timp –

ca o fîntînă fără ciutură:

îi văd luciul apei

în adînc,

îi simt mirosul

dar setea rămîne nestinsă

iar poemul nescris.

*